Femlora

Astăzi sunt fericită. O zi ca oricare alta a devenit una în care am plutit pe norișori după ce am deschis un plic care purta primul meu premiu literar. Surpriza a fost atât de mare, mai ales că Romeo Ioan Roșiianu, poet, fondatorul eCreator și deținătorul multor altor funcții pentru care are tot dreptul să fie mândru, s-a priceput perfect să țină secretul acestei reușite la care a contribuit substanțial. În decembrie, când ne-a invitat la Baia Mare, la Tabăra Internațională eCreator, ediția a VII-a, nu am bănuit că acolo, dacă am fi ajuns, ne aștepta această minunată recunoaștere a cărții mele de debut "Călătorie prin gânduri", publicată în urmă cu un an și reeditată recent sub auspiciile Editurii eCreator. Știi, satisfacția mea e imensă, mai ales că în niciun moment eu nu am scris pentru premii sau recunoaștere. Am scris pentru suflet, cu drag și cu uimirea descoperirii inimii, a minții mele și a ceea ce am devenit, căutând să aflu cum pot rămâne "un om între oame...

📖„O simplă favoare”, Darcey Bell 🇺🇸, Editura Litera, BuzzBooks, 368 de pagini. Consider că un thriller este o carte care se citește și nu o carte despre care citești. Dacă cineva îți recomandă un thriller bun, ia cartea fără să ceri detalii și bucură-te de tensiune, istorie, senzații... Fără să pui întrebarea: despre ce este vorba? Thriller-ele nu sunt cărți cu personaje etice, în general le citim să vedem cam ce le mai dă oamenilor prin cap și cât de perversă este mintea umană. Ador aceste lecturi, în măsura în care le alternez și cu alte cărți, mai „cuminți”, mai valoroase, dacă pot spune așa, în sensul de cărți care îți confirmă și îți întăresc credințele, care te învață ceva și care pun umărul la evoluția ta. De aceea nu o să mă auzi povestind un thriller, cel mult o să-ți spun în mare sfera la care face referire, gen „e vorba de o răpire”, „e vorba de o dispariție”, „e vorba de tulburare de personalitate” etc.. 📖 „O simplă favoare” este un thriller obișnuit, adică nu...

„Strada Dughenelor Întunecoase”, Patrick Modiano 📖🇫🇷, Editura Humanitas fiction, Colecția „Raftul Denisei”, nr. pagini 200 A doua carte de Patrick Modiano , citită în decembrie, a fost "Strada Dughenelor Întunecoase" . Tot pe Libris am găsit-o, tot la un preț bun, însă nu am luat 30 de exemplare cum am procedat cu "Orizontul", ci doar două, unul pentru mine, iar celalalt pentru giveaway-ul de pe Instagram.  📖 "Strada Dughenelor Întunecoase" de Patrick Modiano este o carte amuzantă pe alocuri, în genul acela "de-a râsu' plânsu'". M-a distrat teribil felul în care personajul amnezic își însușește identitățile din zbor, pe măsură ce discută cu diverse persoane care îl pot aduce, prin amintirile și reacțiile lor, mai aproape de cine este. Cu toate acestea, cartea nu este lipsită de profunzime în stilul caracteristic autorului. Mi-a plăcut, de asemenea, cum, plecând de la fiecare ins cu care stabilea un contact în demersul recu...

"Orizontul"  , Patrick Modiano , Editura Humanitas fiction, Colecția „Raftul Denisei”, nr. pagini 160.  Am în casă 5 cărți de Patrick Modiano, iar în decembrie am inițiat un mic maraton. Prima citită este „Orizontul”. Am luat-o de pe Libris , era la reducere, ofertă care m-a tentat să iau vreo 30 de exemplare pe care le-am făcut cadou de Crăciun, împreună cu o urare de câteva cuvinte. Câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură, Modiano scrie marcat de timpuriu de o tragedie, moartea fratelui său la doar 10 ani. A cunoscut succesul chiar după romanul de debut, „La Place de l`etoile”, (nu știu dacă a fost tradus...), apoi și-a conturat destinul literar cu alte romane, peste 20, volume autobiografice, piese de teatru, eseuri, cărți pentru copii, scenarii, povestiri, texte pentru cântece. Orizontul : Pe străzile Parisului, printre amintiri, povești, iubire, prietenie, frică și relații complicate... Oameni și locuri notate într-o agendă Moleskine...  M-am plimba...

"Hoinar prin România" , Jurnalul unui călător francez, Gregory Rateau , Editura Polirom, 2019 , Biografii, autobiografii și jurnale, nr. pagini 240 A fost prima oară când am mers la un târg de carte și în calitate de bookstagrammer. Acolo am cunoscut-o pe Mihaela Răileanu, redactor de promovare, care mi-a oferit din partea Editurii Polirom câteva titluri, gest adorabil care m-a cucerit definitiv. Cum pentru mine cel mai valoros cadou este o carte bună, am fost extrem de entuziasmată de toate titlurile, pe care, cu generozitate, mi le-a oferit. 🙏🤗 O carte bună din teancul de la Gaudeamus este  „Hoinar prin România - Jurnalul unui călător francez”  🇫🇷, care era pe wishlist-ul meu de când am văzut că a apărut.  "Hoinar prin România" de Gregory Rateau , jurnalist francez stabilit în țara noastră, nu este un jurnal clasic de călătorie, ci o ocazie de a privi prezentul cu ochii celui care trăiește profund și are capacitatea de a-l percepe și altfel decât est...

Ferma animalelor , George Orwell , Editura Polirom, 2018 , ediție broșată, nr. pagini 208, Colecția TOP 10+ Cine dorește să se informeze despre practicile comuniste și să cuprindă cu mintea în câteva ore de lectură majoritatea ororilor din statele totalitare, are ocazia să o facă citind "Ferma animalelor" de George Orwell . Scrisă în 1945 și inspirată de abominabilele practici hitleriste și de ideologia marxistă, această fabulă politică te introduce în lumea promisiunilor nerespectate, a dezinformării, a distorsionarii adevărului, a represaliilor, a instigării la ură, a foametei, a dezamăgirii etc.. Pornind de la premisa că "toate animalele sunt egale", motiv de revoluție, Orwell ne aduce, în mod sclipitor, la concluzia că: "Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele." Văzusem desenul animat, care, evident nu reflectă atât de clar totul, cu toate că e reușit. Am frunzărit cândva și cartea, însă nu am zăbovit mult asupra ei atu...

Henry Miller, autorul senzaționalului roman „ TROPICUL CAPRICONULUI ”, pe care îl poți achiziționa de la Libris , este unul dintre autorii preferați ai adolescenței mele. Romanele care-i reunesc confesiunile, modul de gândi, opiniile psihologice de observator în detaliu al firii omului au reprezentat pentru mine o cale deschisă către o nouă abordare a experiențelor trăite. Este un scriitor care îți dă teme de gândire, un cunoscător al individului, pe care-i place să-l analizeze profund, să-l întoarcă pe toate părțile. Se recunosc în scriitura sa pasiunea pentru detalii a artistului plastic, amănuntele desprinse din real, viziunea filosofică, cunoașterea psihicului uman. Amănuntele și conexiunile ideatice pe care le face sunt șocant de adevărate, poți să-l bănuiești că ți-o spune verde în față în goană după senzațional. Sau îl poți crede sincer și atât. Așa este omul, nu am de ce să-l cosmetizez, nu am de ce să îl descriu poetic, ți-l dezvălui așa cum este slab, profitor, nestăpânit...

O prietenă mi-a oferit câteva cărți și m-a rugat să-mi spun părerea după ce le citesc. Cum una dintre ele avea un titlu foarte incitant, „Asasina cultivată” , mi-am zis că trebuie să fie foarte interesantă, genul acela de intrigă pe care doar misterul o construiește. Autorul, Enrique Vila-Matas, la o răsfoire rapidă prin site-urile de profil, rezultă că a studiat jurnalistica și dreptul, a regizat vreo două filme de scurt metraj, după care, în timpul armatei, în 1973, a scris o carte, „Femeie în oglindă contemplând peisajul”... Cea cu „Asasina...” este a doua și a apărut în 1977. Bun, îmi spun, un ziarist tânăr scrie o carte despre cum scriu alții cărți și despre cei pe care-i invită să scrie prefața cărților, despre plagiatori și planuri de răzbunare, despre fraze sau versuri care vor îngheța cititorul în mijlocul lecturii, toate concepute „la ceasul când hazardul n-are odihnă”. Și toate dintr-o stimă de sine exacerbată, dintr-un narcisism literar absurd, nefondat și ne-susținut d...

„Sunt la Tara, o lume distrusă acum, amintiri ce dor cumplit... M i-e atât de dor de farmecul liniștit al vremurilor de altădată! Am pierdut-o pe mama, Rhett m-a părăsit, Ashley s-a întors din război devastat, altul, surorile mele se așteaptă ca totul să fie ca înainte, Mammy e ca o umbră, răul a pătruns adânc în noi. Iar Melanie, pe care am urât-o fiindcă mi l-a luat pe Ashley, Melly cea ștearsă și moale, ea ne-a salvat. Nu mi-o pot scoate din minte târând pușca grea, țintind către soldatul care ne-ar fi lăsat fără nimic, care ne-ar fi condamnat la moarte sigură, la înfometare, griji, boli. Am înțeles târziu de ce Ashley a preferat-o, a văzut în ea simplitate, bunătate, noblețe, tact, o înțelegere mai profundă a lucrurilor. Iar atunci, în Atlanta, eram atât de strălucitoare în rochia verde-smarald, culoarea ochilor mei... Dacă Rhett n-ar fi văzut palmele crăpate! E ireal ce mi se întâmplă! Am distrus draperiile să-mi fac rochie, am mizat totul pe un singur gând, nu mi-a trecut pri...

foto www „- Dacă Excelențele Voastre o permit, voi veni cu fiica mea, Angelica, care de o lună nu spune decât ce plăcere i-ar face să o cunoașteți acum, că s-a făcut mare. Bineînțeles că i se dădu numaidecât permisiunea, iar Don Fabrizio care îl văzuse pe Tumeo privind din spatele celorlalți îl strigă:  - Și dumneata, bineînțeles, don Ciccio, și adu-o și pe Teresina. Și adresându-se celorlalți adăugă: Iar după cină, la nouă și jumătate, vom fi bucuroși să ne întâlnim cu toți prietenii. Donnafugata comentă îndelung aceste ultime cuvinte. Iar Principele, care găsise locul neschimbat, fu considerat foarte schimbat, el, care n-ar fi folosit niciodată înainte cuvinte atât de cordiale. Și din clipa aceea începu, invizibil, declinul prestigiului său.” (Giuseppe Tomasi di Lampedusa - Ghepardul ) Voi începe cu sfârșitul fragmentului, prestigiul, dealtfel în jurul acestuia voi țese astăzi plasa ideilor și concluziilor mele empirice și livrești, ce este, cum îl dobândești, când înc...

„Zborul reginei” . Este unul dintre cele mai interesante romane citite de mine în ultima vreme. Nu îți voi dezvălui prea mult despre intrigă, teme, ritm, culoare locală... toate creionate spectaculos de scriitorul și jurnalistul argentinian, Tomas Eloy Martinez. De fapt, nu-ți voi spune decât că mi-a fost dat să citesc aici unul dintre cele mai mârșave planuri de răzbunare care se pot naște într-o minte de om, inteligent, genial chiar, dar orbit de dragoste, de o salvatoare iubire târzie, care din nefericire... stop! Nu-ți dezvălui mai mult, nici metafora titlului, nici în ce context social se petrece acțiunea, nici cine sunt personajele, nici ideile avangardiste, nici începutul poveștii, nici finalul. Voi copia în continuare extrasele mele, cam multe citate te avertizez... Așadar, înarmează-te cu răbdare și interes...  Enjoy! -  „Așa îi și cunosc: din spusele lor. Sunt cum scriu, sunt ceea ce scriu.” - „Pe atunci firea i se înăsprise. Singurătatea sau puterea - sau poate...

Nu îți trebuie o motivație specială să ai grijă de mintea ta. Așa cum de corp ai grijă spălându-l, hrănindu-l, punând pe el haine curate, pe care le reînnoiești la o anumită perioadă de timp, tot astfel și creierul tău are nevoie de cuvinte, imagini, idei cu care să se alimenteze. Îți amintești sloganul atribuit lui Lenin - „Învățați, învățați, învățați!”? Ei bine, fără să împărtășesc crezurile lui revoluționare comuniste, mult prea idealiste, fără să cred neapărat că poți face deșertul să înflorească, acest îndemn îmi place, mi se pare extrem de realist, lucid și de bun simț.  Am văzut la știri astăzi un tip care a dat bac-ul la 53 de ani și care spunea cam același lucru, în esență, accentuând importanța instruirii personale și punctând faptul că nimeni nu va dori să lucreze per sempre  în agricultură sau construcții prin țările Comunității Europene. De ce să nu aspirăm să le ocupăm locurile de muncă din IT, inginerie, medicină, contabilitate etc.? De ce ne limităm la mi...