Femlora

 Și-n fiecare dimineață drumul spre casă e tot mai lung, Frederik Backman  Noah vrea să înțeleagă de ce mintea strălucită bunicului său vrea să părăsească această lume înaintea trupului. Astfel, într-o conversație plină de tandrețe, el află de la bătrân lucruri despre lumea lui interioară și-i povestește, la rândul său, mai multe despre preocupările sale. Ei învață cum să-și ia rămas bun.  O nuvelă frumoasă și emoționantă. O poveste care te va înduioșa și te va face să realizezi perfect ce se poate întâmpla când îmbătrânești și ce s-ar putea întâmpla cu mintea ta. Cum această catastrofă îți afectează familia și mai ales pe tine însuți. Găsim în carte șocul, durerea, bucuria și dragostea de a trăi și de a pleca într-un mod cât mai frumos și expresiv. Este o poveste despre compasiune și  forță  interioară, care va aminti multor oameni de ceea ce se poate întâmpla în propria lor familie. E un reminder pentru a-ți face timp să trăiești intens clipa atât cât o poți conștientiza, să te bucur

 Ucigașul din port, Christoph Elbern  Suntem în 1904 și în portul Hamburg au loc o serie de crime. Toate victimele erau bogate, aveau peste cincizeci de ani și călătoreau singure. Ele erau marcate cu un semn ciudat în frunte. Una dintre victime se pare că a avut holeră, iar pentru asta e chemat bacteriologul Carl-Jakob Melcher. Poliția primește diverse ponturi despre criminal, dar toți suspecții erau arestați și eliberați. La caz participă polițistul Martin Bucher care are un criminal de prins, dar are parte de surprize. Între timp numărul victimelor ajunge la cinci.  Dacă în prima parte acțiunea nu este foarte alertă, în partea a doua se precipită și cu greu te desprinzi de carte. Nu este o anchetă polițienească clasică deoarece povestitorul este chiar bacteriologul, cu toate acestea cartea poate fi încadrată genului thriller.  Nr. pagini 352 Cartea este disponibilă la reducere pe www.niculescu.ro

Un loc numit libertate, Ken Follett   Acțiunea romanului se petrece în jurul anului 1727 în Scoția, la Londra și în Virginia. Mack McAsh este un miner sclav cu spirit curajos, care a devenit liber la douăzeci și unu de ani împotriva dorinței stăpânului, care-i va face numai necazuri. Lizzie Hallim este o tânără proprietară care urmează să se căsătorească cu Robert Jamisson, dar, în schimb se îndrăgostește de fratele acestuia, Jay, care fusese dezmoștenit. Deși provin din lumi diferite, destinul lui Mack se întrepătrunde cu cel al lui Lizzie, cei doi ajutandu-se reciproc în multe ocazii și mai mult.   Mi-a plăcut mult această carte, de altfel Follett m-a cucerit cu seria Stâlpii pământului și cu Trilogia secolului E o frumoasă poveste de dragoste și sacrificiu, de trădare și revoltă, de luptă și izbândă neașteptată.   Nr. pagini 470   ⭐⭐⭐⭐

Nu-mi place să fac nimic ”în dorul lelii”, dar câteodată mă simt secătuită. Alunec în melancolie, în contemplarea vieții, într-un dor nebun de altceva... poate ceva inolvidabil din trecut, poate ceva cu totul nou care să mă facă ”să ard”. Mi-e dor de câțiva oameni care au lăsat în inima mea ceva ce mă face să fiu astăzi pe interior omul care sunt. Cât transmit din toate aceste sentimente ce mă domină și mă acaparează nu știu, știu însă că ele mă mențin vie, cu poftă să zâmbesc pentru a mi se întoarce lumina din zâmbetul ochilor și buzelor celuilalt. Sunt un copil mare, sunt aripa desprinsă de cea care am fost odinioară, îmi caut partea umană pentru a mă reîntregi. Gândul merge amețitor, ușor, ușor în mintea se tot conturează ce este irepetabil. Continuu așa, fără roata bicicletei, metaforic vorbind, ci doar menținând ghidonul drept. Să dai tot ce e bun în tine celorlalți, dar și ție. Iar cu restul, cu partea întunecată din tine să te frămânți doar tu, în intimitatea și solitudinea sufl

Credința face miracole. Crede în tine, în oameni, în Dumnezeu și o mână ți se va întinde. Ajutorul vine întotdeauna atunci când nu îți pierzi speranța. Îți mulțumesc că vizitezi acest blog. Să îmi spui cum a fost această perioadă pentru tine. Eu am privit-o cu optimism, urmat de o ușoară disperare. Mi-a luat ceva timp să mă regăsesc. Nu mă pierdusem. Eram printre oameni cu aceleași temeri, aceleași dorințe de bine, de albastru senin, de ziuă luminoasă. Eram între ei, luptam alături. M-au atins cu căldura lor, cu speranța din privire, cu unele glume care înseninau atmosfera potrivnică dat fiind perioada dură traversată.  Artiștii pe care-i vedeam, toată omenirea, o solidaritate fără precedent. Și ce eram eu, cine eram? Eram și sunt și eu o parte importantă, un om între oameni, un om cu privirea căutând infinitul sufletului, căutând resurse. Eram și sunt importantă pentru familie, pentru prietenii noi și pentru cei cunoscuți anterior, eram și sunt o bucată din inima lor, după cum și ei s