Postări

Se afișează postări din martie, 2017

AIA Proiect - caut excelența și eficiența în arhitectură

Imagine
  Proiectul                        Îmi stă gândul de ceva vreme să mă mut la casă, la casa mea, o casă în reprezentarea mea. Nu vreau să vând apartamentul, "casa părintească nu se vinde", ci să am o alternativă pentru timpul frumos. Vreau o casă cu grădină, alee și foișor. Terenul de 1000 mp îl am deja, e la vreo 20 de km de oraș, loc bun pentru amplasarea construcției, vecinii par de treabă, pădure nu-i în zonă să-mi fie teamă...            De când gândul acesta mi-a încolțit în minte am făcut un plan și ne-am mobilizat cu toții să strângem bani. Am pus deoparte din banii noștri, din bonus-urile de la părinți sau cei obținuți din vânzarea altor bunuri, ce mai, am făcut economii zdravene, dar ăsta-i prețul pe care-l dai pentru o dorință puternică, e mare, dar și satisfacția e imensă...             Internetul m-a ajutat să mă edific în ceea ce privește fazele de proiectare și construire a unei case. Am tastat simplu pe Google   "proiecte case"   și din vasta

Împreună mereu, ștrumpfește, k ștrumpfii!

Imagine
                          Într-o zi cu soare și multă culoare, decid să ies din zona mea de lenevit și albastră contemplare și s-o ștrumpfesc cu familia în pădure la răcoare. Ideea a fost primită cu încântare de ceilalți doi ștrumpfișori din dotare care au început să strige-n gura mare. Ce mai tura-vura, în strigătele lor de "ura" (dar fără să-ntreacă măsura) am inițiat aventura! După ce și-a admirat rochița, Baby Ștrumpfița, l-a chemat ștrumpfos pe Puppy să îl pună-n lesa albastră, ca să nu se rătăcească. Ștrumpful Painter și-a scos tacticos halatul albastru ultra-jegos, a lăsat lucrul degrabă și s-a pus din nou pe treabă, însă acum să mă ajute la pachete de mâncare, fericit, nevoie mare, că e rost de sărbătoare.               Am pornit grăbit, cu toții-ndată, spre pădurea fermecată, atinși parcă de magie, spuneam versuri, poezie, cântece și voie bună, ne era bine-mpreună. Am ajuns într-o pădure, mărginită de un râu și ne-am prins toți trei în horă, bucuriei dându-i

Visează progres și obține credit cu AVBS!

Imagine
           Unchiul meu și-a îndeplinit visul de o viață, eu încă nu. Îți voi spune povestea lui, care poate fi și a mea sau a ta, într-o bună zi. Pentru a obține ceea ce dorești ai nevoie doar de un vis și de dorința puternică de a-l obține, de a-l îndeplini. Restul stă în detalii, oameni deștepți care să te sfătuiască și răbdarea de a aștepta rezultatele. Așadar, iată povestea!            Unchiul Ionel cultivă pământul de când îl știu. Eram mică și mergeam vara pe la el să luăm porumb de fiert, pepeni, grâu pentru făină, struguri și multe alte roade din recolta îmbelșugată și delicioasă. La câțiva ani după revoluția din 1989, el a mai cumpărat 50 de hectare, ajungând la 70 ha, pe care a cultivat cu precădere pepeni fiindcă aceștia se cereau mai mult și, pe atunci, se vindeau pe preț bun, nu ca acum, pe aproape nimic. A avut la început o întreprindere familială, apoi un SRL în care a angajat rude și persoane din comună, iar, după ce s-a extins, acum trei ani, afacerea lui a ajuns

"Constantina și Mamaia" - legendă

Imagine
Voi reproduce textual în rândurile următoare legenda plajei Mamaia așa cum a fost culeasă și publicată în "Poveștile Mării Negre" de Cristian Cealera. Constantina și Mamaia "O versiune extrem de interesantă a legendei plajei Mamaia ne întoarce în timp câteva sute de ani, pe vremea când Dobrogea era încă sub stăpânire otomană. Povestea spune că, într-un sat dintre Dunăre și Mare, trăia o moldoveancă frumoasă și aprigă, văduva unui viteaz dobrogean, ce căzuse cu ani buni în urmă, într-o revoltă împotriva stăpânirii turcești. Femeia locuia împreună cu fiica sa, Constantina, la fel de plăcută la înfățișare ca și a sa mamă. Pentru că și moldoveanca (căreia fata îi spunea Mamaia ), luptase cu arma în mână împotriva Înaltei Porți, pașa din Silistra, hotărî să o ia roabă și o aduse în cetatea de la Dunăre, în care el stăpânea. Pașa doar auzise de vitează, dar de văzut, o văzu abia acum și pe dată se îndrăgosti de ea. Dar pentru că la Silistra erau atunci tulburări mari

Vântul ce-mi răsfoiește gândurile...

Imagine
8 iunie 2016  Ne-am trezit în zori, la ora aurorei, ador asta în zilele de vară... Uneori nici nu dorm până la 4 și ceva- 5 dimineața expres pentru a prinde acest cer roșu-portocaliu... De-abia aștept să ajungem!... Însă nu gonim pe autostradă, e timp să oprim și pentru o gustare, o cafea... Copilul doarme în spate, ca de fiecare dată când plecăm la drum prea devreme, iar noi sporovăim vrute și nevrute, mai ascultăm muzica de la radio, mai ne întrebăm oare cum va fi anul acesta la... Mamaia... 8 iunie 2016 (după-amiază) Iată-ne ajunși în sfârșit la Marea Neagră, de care, cu toate că venim an de an, mereu ni se face dor ...  De data asta, am găsit o ofertă bună la  Hotel Aurora  din Mamaia , hotelul albastru de lângă Aqua Magic... Am parcat în spate, am urcat bagajele în cameră cu un lift silențios high tech, camera 88, primitoare, culori calde, modernă, liniștită, încăpătoare, nu ne ciocnim unii de alții, cazarea la acest hotel  chiar merită banii... Acum suntem pe p

Swiss Solutions și precizia cuvântului

Imagine
                                                                Din când în când mai scriu și epistole pe care le trimit pe cale tradițională, adică prin poștă. Iată o scrisoare către un prieten și colaborator care mi-a cerut sfatul. Domnule doctor Andrei Ionescu,               Conducerea băncii a venit cu o provocare pentru departamentul de marketing unde am lucrat o perioadă: să concepem un plan pentru transformarea instituției într-un brand puternic, de importanță mondială, care să exceleze în cadrul sectorului de servicii financiare, să-și câștige un loc superior între mărcile consacrate, să-și consolideze poziția și să-și continue dezvoltarea ascendentă. Înainte de a începe să ne ocupăm de proiect și să contactăm o agenție de publicitate care să ne construiască noua imagine ce viza axarea și concentrarea activității instituției asupra necesităților clientului, aveam de rezolvat câteva probleme destul de serioase - clonarea cardurilor, furtul de identitate și accesul hoțil

Impresiile agentului 4-24h

Imagine
      Dintr-o firmă cu mulți ani experiență în domeniu nu pot lipsi eu, cel care vede tot, aude perfect și are soluția pentru orice. Bănuiesc că șeful meu m-a identificat cu un teanc de dosare, de aceea îmi spune cifrat "Certificat energetic", iar când e în toane bune mă alintă "Cenergety" ☺. Lucrez și prospectez în mare taină, iar misiunea mea secretă este să observ imobilele care au nevoie de certificat energetic , audit energetic și termoviziune , aceasta din urmă presupunând vizualizarea variațiilor și diferențelor de temperatură. Datoria mea principală este să vin cu propuneri funcționale și la cost redus pentru fiecare "cuib", astfel încât să fie asigurate condițiile optime pentru traiul și confortul lor, ca familie sau ca instituție. Am o experiență în domeniul energetic de 18 ani, sunt doctor-inginer, iar echipa Enermed Impex SRL este formată din auditori energetici gradul I, este atestată de către MDRA și are la activ câteva mii de certificate

O afacere ca ramurile unui copac

Imagine
               Sunt un om de afaceri de succes pentru că am ales să nu merg pe dibuite, să nu fac încercări, să nu mă hazardez și să nu risc să-mi pierd banii într-o afacere ce are ca potențiali clienți oameni în continuă căutare, dornici de schimbare și de experimentare. Pur și simplu am decis în acele vremuri că nu doresc un start-up, implementând pe o piață nehotărâtă, fără valori definitivate și cu intense tendințe de uniformizare, ideile mele de   afaceri  - originale, dar neverificate în ceea ce privește fiabilitatea.  Pe scurt, n-am avut atunci acel curaj nebunesc de a mă lansa, de a-mi lua avânt, creându-mi o marcă proprie înregistrată, ci am preferat să merg pe căi bătătorite. Să schimb modul de a gândi și de a lua decizii al oamenilor, care era unul instinctual, am decis că-i foarte greu spre imposibil, don quijotesc de irealizabil.                Trebuia să am un concept funcțional, adaptabil la cerințele consumatorilor autohtoni. Așa că, am hotărât să mă lansez, cu p

Ceva util pentru timpul tău

Imagine
Sunt un om destul de principial, dar nu obtuz, deschis la inovație și progres, autodidact și relativ auto-perfecționist (când se poate). Ce nu-mi place însă deloc este să laud peste măsură avantajele mediului virtual în dezvoltarea personală și cunoaștere, pentru simplul fapt că acesta are mult mai puține avantaje decât "investigațiile" tradiționale, e.g. "cu pixul în mână". Consider că formarea ta ca om începe în copilărie și fiecare generație are modul său de a asimila informația. Fiica mea, de exemplu, i-a scris primul bilet lui Moș Crăciun cu simboluri și desene (un dreptunghi pentru ciocolată, o bicicletă în miniatură, un animal de pluș etc.). Eu fac parte dintre cei "cu cheia de gât", ghiozdanul plin de cărți și caiete că de-abia îl puteam căra și romane citite la lampa cu gaz sau cu o lanternă aprinsă pe sub plapumă. Nu neg că ăștia mici nu pot învăța de pe net, dar lasă-mă să nu am încredere totală în toată această informație care nu vine așezat

"Lumina care cade pe flori..."

Imagine
                       Toți copiii sunt frumoși, iar fetițele sunt de-a dreptul încântătoare cu primele lor gesturi de inocentă cochetărie, cu atitudinea ușor stânjenită atunci când se simt studiate, cu timidele lor încercări de a fi "ca mama". Așa am fost și eu, mai întâi studiind admirativ ochii ei albaștri, apoi simțind parfumul sărutului ei pe obrăjorii mei rotunzi și trandafirii, privind cu mirare buzele ei colorate în roșu sau roz. Mama simboliza pentru mine, prin gesturi și felul ei de a fi și de a purta machiajul sau îmbrăcămintea, blândețea întrupată. Era tăcută de fel, însă când vorbea avea replică fermă și explicație pe înțelesul meu, de copil. M-a bătut o singură dată, când am fost obraznică și agasantă, nu a dat tare, mai mult m-a speriat pentru că nu o văzusem până atunci niciodată nervoasă. Și mi-am învățat lecția destul de bine (până la anii rebeli din pubertate și adolescență), adică am tratat-o cu prețuire și obediență. Bine, trăiam niște vremuri fără pr