Femlora

foto MLM           Cu scrisul e ca și cu foamea, te răzbește adaugi, umpli, dar dacă nu-i absolut necesar, aștepți... și stai să continui ce ai făcut și ieri, adică nimic, pentru că inactivitatea n-are sfârșit, după cum nu îți mai aduci aminte când ai început să faci tu acel nimic, de ce ai fost tentat să renunți să faci ceva, tu nu știi că-n lumea asta cele mai multe satisfacții vin în primul rând din tine pentru tine și de-abia apoi către ceilalți sau de la ceilalți (exceptând surprizele plăcute :))... esența o descoperi în interiorul tău, ca apoi s-o recunoști în alții, cu toate că ele, bazele, fondurile, nu seamănă unele cu altele, fiecare având un  mod unic, particular și intrinsec de a se manifesta...totuși, dacă nu e mereu un etalon, e un start bun... poveștile nasc povești, se caută, se vor unele pe altele... foto MLM               Am descoperit cu mare încântare cartea lui Jose Ortega Y Gasset, <Stu...

Și fiindcă multe din amintirile mele sunt povești minunate stropite cu fericire infantilă, mult râset, voie bună și implicare deplină voi mai completa aici articolele anterioare cu anii timpurii ai copilăriei mele, în care prezența constantă era cea a surorii mele și a bunicilor, în primul rând. Reușeam să ne strângem toți copiii pe la porți și jucam capra, de-a leapșa, lapte gros (de ce gros?, adică bătut?), de-a baba oarba, de-a v-ați ascunselea, <Țară, țară, vrem ostași>, cu coarda, cu elasticul și multe altele, nu le mai sap prin minte. Cel mai frumos ne jucam noi, fetele, cu niște bebeluși minusculi de plastic, fără păr, gen păpușă evi fără plete, cărora le coseam diverse hăinuțe din materialele rămase de la rochiile pe care le comandau mamele noastre la croitor. Și eram destul de pricepute, mai făceam și pantofiori croșetați, coseam pe etamină pături frumos decorate pentru pătuțurile lor... și totul se petrecea în aer liber, lângă o fântână ce-o aveau bunicii în cu...

          Mănăstirea Nucet - foto MLM           Mă gândeam să scriu mâine despre plimbarea de astăzi, dar o s-o fac acum, mai ales că nu-s prea multe de spus... păi... ar fi trebuit să merg pe 21 mai la Nucet, să-i aprind o lumânare mamei, Elena, dar n-am putut ajunge atunci, i-am aprins în casă, iar astăzi i-am dus și o floare... simt că ei sunt cu noi neîncetat, prin noi ei merg mai departe, iar noi suntem astfel datorită lor...poate nici n-ar avea nevoie de prea multe demonstrații de afecțiune din moment ce fiecare îi purtăm în noi... Și totuși, câteodată simțim un îndemn să mai trecem și prin locul unde i-am văzut ultima oară întrupați... Și să le șoptim că ne este dor și ne va fi mereu... Mănăstirea Nucet - Foto MLM      Mănăstirea Nucet, întemeiată și clădită între anii 1375 și 1500 (lipsesc informații precise privind datarea exactă) pe timpul Basarabilor, este locul lângă care ai mei, cei dispăruți, se od...

N IŃA morena y ágil, el sol que hace las frutas, el que cuaja los trigos, el que tuerce las algas, hizo tu cuerpo alegre, tus luminosos ojos y tu boca que tiene la sonrisa del agua. Un sol negro y ansioso se te arrolla en las hebras de la negra melena, cuando estiras los brazos. Tú juegas con el sol como con un estero y él te deja en los ojos dos oscuros remansos. Nińa morena y ágil, nada hacia ti me acerca. Todo de ti me aleja, como del mediodía. Eres la delirante juventud de la abeja, la embriaguez de la ola, la fuerza de la espiga. Mi corazón sombrío te busca, sin embargo, y amo tu cuerpo alegre, tu voz suelta y delgada. Mariposa morena dulce y definitiva, como el trigal y el sol, la amapola y el agua.           Poema 19 - Pablo Neruda photos credits  MLM

            imagine web              Am ieșit mai devreme cu fiică-mea, inițial voiam să jucăm fotbal și baschet, dar eu am ajuns să sar coarda (pe bune, nu metaforic!) și să stau de vorbă cu două mămici, iar ea s-a jucat cu mingea cu fetițele (mămicilor). În fine, bine că a venit căldura și că e suportabilă să putem să mai schimbăm câte-o vorbă în timp ce se joacă și copiii normal și nu mai stau la computere, tablete, telefoane! A mea a cam exagerat și a devenit ușor irascibilă, ceea ce s-a succedat cu parolarea respectivelor gadget-uri.  imagine web          Vine și vacanța, deja o văd și o simt cu o lene imensă pentru teme, dar ideea e că trebuie să le facă fiindcă altfel uită materia. Vom vedea atunci, eu nu fac planuri, iau zi cu zi, moment cu moment. Oricum, la vârsta lor uită repede, învață repede! Aș vrea s-o atrag să citească mai mult, nu o simplă poveste,ci o carte de poveșt...