De la „Vremuri” la „Fată verde”...

Sunt absolut fascinată de lectura mea actuală, PHOENIX: Însă eu, o pasăre..., scrisă de liderul formației Phoenix, Nicolae Covaci. N-am știut că există această biografie a trupei, mi-a scăpat informația că a apărut o astfel de carte, dar acum, că o am, nu mai pot să o las din mână. Descopăr un om cu o voință, un suflet zbuciumat, cu idei originale, novatoare, cele mai multe geniale. Pe măsură ce confesiunile curg, îl descopăr sincer, dorind să lămurească fiecare controversă apărută în legătură cu membrii formației, cu aspecte de viață în care ei au fost implicați, cu deciziile luate de el, ca lider, sau de cei ce au făcut parte din Phoenix într-o perioadă sau alta. De la dificultatea achiziționării instrumentelor la piesele cenzurate, de la concertele în locuri care mai de care mai nespațioase sau nepotrivite la concertele de pe stadioane, de la banii câștigați la renunțarea la drepturile de autor impusă de către instituțiile statului, de la coperte de LP frumoase la ambalaje de carton nepersonalizate (pentru că „Phoenix vinde oricum!”), de la marea lor dorință de a valorifica și valoriza folclorul ancestral românesc și de a-l promova peste hotare la interdicția de a concerta în țară sau străinătate... Tot, absolut tot, aventuri amoroase, bătăi, înjurături, totul pus pe hârtie cu sufletul deschis și dorința de a rememora cât mai clar toate trăirile și conjuncturile. În volum apar și interludii de reamintire a evenimentelor și întâmplărilor, de recreare mentală a ceea ce a fost, ce au ca interlocutori personalități care au făcut parte din Phoenix, într-un fel sau altul, organizatori de spectacole, textieri, prieteni... 
Sunt aproape de finalul primului volum. Am și volumul al doilea pregătit...
PHOENIX: Giudecata înțelepților

Vreau să înțeleg, din poziția de admiratoare a lor, tot ce a însemnat spiritul Phoenix pentru acele vremuri și ce a dus la ceea ce au devenit. Un simbol, o generație, o epocă, un fenomen, un suflu nou, un reper... definiția certă a geniului 1% inspirație și 99% muncă. Celor ca ei le datorăm libertatea de acum. Datorită lor și celor ca ei avem acum curaj, avem modele de urmat, ascultăm muzică, nu zgomot! Cinste lor!

Am subliniat și câteva gânduri care mi-au plăcut. Iată-le!
„Între cei ce conversau tensiunea era așa de mare, încât, ca să poți interveni, trebuia să fii într-adevăr acordat cu noi și să ai ceva de spus.”
„Încercarea de a rupe un lanț, niște verigi ale sorții, schimbând brusc direcția, pare a fi periculoasă. Am observat acest lucru și la alți oameni care s-au hotărât, de azi pe mâine, să schimbe totul. Pare că există o inerție a naturii care nu-ți permite să schimbi totul dintr-o dată. Rarele reușite sunt excepții.”
„Muzica se face cu sunet și, dacă acesta nu este calitativ, fie compoziția ori aranjamentul oricât de bune, nu iese nimic. A cânta fără sunet este ca și cum ai picta fără culoare.”
„Știam cu toții că arta era unul dintre principalele mijloace de educare și îndoctrinare a maselor, influența producându-se pe cale emoțională, când discernământul este anihilat. În acest scop, arta era subvenționată la toate nivelurile, iar acei trepăduși erau puși să supravegheze doar direcția manipulării, pentru a dirija influența actului artistic în sensul dictat de partid. Dar ce, de linia partidului ne ardea nouă? Și noi eram cuprinși de acea isterie a maselor. Ne lăsam în voia acelor fiori noi, simțindu-ne puternici și fără controlul cuiva, cel puțin în timpul interpretării unei piese. Ni s-a cerut, la un moment dat, repertoriul...”
„Toți cei ce se puneau bine cu șefii și erau pe linie o duceau bine. Aveau note mari, burse mai mari și tot felul de avantaje. Nu i-am invidiat nici o clipă pe lingăii fără coloană vertebrală, doar uneori i-am compătimit.”
„Ca o palmă sonoră, clar și cristalin, de o forță nemaiîntâlnită de noi, sunetul mă izbi, înfiorându-mă.”
„Aveam senzația că plutim și că ne ridicăm înspre Olimp. În câteva minute, toate pădurile acelea verzi se înălbiseră din cauza florilor de salcâm. Mirosul era copleșitor, puteai să-l tai cu cuțitul. Mi se părea totul un vis, un farmec, o vrajă. Am cântat în această stare de exaltare.”

Surse foto - site www.formatia-phoenix.ro și albumul personal