Din scaunul spectatorului, nu al criticului!

În fiecare sâmbătă sau duminică mergem la cinema. Nu ajungem neapărat în zile cu premiere și alegem filmele în funcție de preferințe, nu după reclamă. Ne plac, de regulă, SF-urile, cele animate, filmele cu animale sau comediile. 
"War for the Planet of the Apes", unul dintre filmele momentului, continuă seria cu maimuțele care au preluat controlul planetei, idee care m-a oripilat din start, de la primele filme, cele din anii '70, pe care am avut ocazia să le văd pe casete video închiriate. La vremea aceea, prin anul 2001, mă gândeam că maimuțicile sunt oameni costumați fiindcă, după cum este și o replică în actualul „episod”, prea aveau „ochii umanizați”. Ca să aflu acum că sunt realizate cu ajutorul unui program de grafică, Maya, pe care-l poate cumpăra oricine este dispus să dea peste „mia” de dolari. Deci, să fiu și mai succintă, nu mi-a plăcut nici ideea, nici subiectul - Cesar vrea răzbunare și îi caută pe cei care i-au ucis familia (oamenii). Auzi, Cezar, de parcă ar suferi vreo comparație cu marele împărat roman! Însă aici nu poți lua numele în derâdere, intriga nu ți-o permite... Deci, în afară de efectele speciale și posibilitatea de a intra în poveste prin ochelarii 3D, nu pierzi nimic dacă nu-l vezi. No offence! ☺ Apreciez însă munca echipei de realizatori și nu neg că există oameni (foarte mulți, chiar!) cărora le place acest gen de SF-aventură. 

imagine www

"Valerian and the City of a Thousand Planets" este altceva, nu este în totalitate bun, în opinia mea, dar este totuși diferit... Paradisul și acei oameni stilizați foarte evoluați care-l locuiesc reprezintă acel punct din care poate porni visarea, acea unicitate care-ți aduce și îți lasă un zâmbet plin de speranță. Începutul și finalul, modul în care se desfășoară povestea dintre protagoniști, precum și ideea unui spațiu unic pentru toți locuitorii galaxiei (nu-ți spun prea multe să nu-ți stric surpriza în caz că te decizi să mergi să-l vezi!), îi dau autenticitate și originalitate. Efectele speciale, realizate în cel puțin trei programe de grafică computerizată, îl fac spectaculos. Filmul acesta, în regia lui Luc Besson, reprezintă transpunerea în imagini a unor benzi desenate (gen în care francezii excelează) din anii '60-'70, care au constituit o sursă de inspirație pentru cei din spatele celebrului "Star Wars" și pentru alți cineaști. Deși nu am alternativă, adică o altă poveste-scenariu în locul celui prezentat, pot spune că nu mi-au plăcut clișeele (ca un exemplu, la „-E clar?” răspunsul este „-Cristal!”, replică pe care o auzi în unul din două filme în limba engleză), nu mi-au plăcut nici limbajul și acțiunea tipice ordinelor militare, n-a fost pe lungimea mea de undă nici acea dorință intensă de a distruge „tipic” rasei umane care se crede amenințată de „pericolul extraterestru”. În rest și trecând peste toate acestea, filmul este un deliciu, te poartă într-un univers fără granițe, iar tu te poți lăsa purtat no limits, no restrictions... gustând finalul ❤... 

imagine www

"King Arthur: Legend of the Sword" este, în schimb, un film cu subiect și predicat, un film de savurat, chiar dacă scenariul lui sporește paleta interpretărilor ficționale ale legendelor apărute de-a lungul timpului despre regele Arthur. Pe mine mă fascinează filmele istorice, mai ales cele ce au la bază o legendă, cea a cavalerilor mesei rotunde fiind una dintre ele. Aici, în această versiune, Arthur habar n-avea cine este în realitate, îndepărtat fiind de mic de moștenirea sa de drept de către unchiul său. Pașii îl poartă către Excalibur, sabia din stâncă, și, prin smulgerea ei, își arată descendența adevărată. Această reinterpretare a legendei mi-a plăcut, am pătruns în poveste, m-a captivat, cu toate că, frunzărind net-ul, am văzut că majoritatea recenziilor sunt negative sau persiflante din cauza modificărilor aduse legendei clasice. Eu zic să mergi să-l vezi, dacă mai rulează pe undeva, eu l-am prins în luna mai și nu mi-a părut rău. Actorii, Charlie Hunnam și Jude Law, fac artă! Și acest film este 3D, să nu uiți ochelarii! Au fost mai puțini spectatori în sală decât la cel cu maimuțe, dar nu m-a afectat. ☺

imagine www

Când avem câteva ore de zăbovit prin oraș, noi mergem la un film sau la teatru, pentru a varia experiențele... e altfel decât la televizor, nu-ți spun o noutate. Cum nu putem sta toată vara la mare sau la munte, diversificăm programul astfel. În rest, cărțile ne poartă prin lumi unde, deocamdată, nu putem pătrunde umblând altfel decât cu ochii minții... ❤ 
O vară cool să ai, să faci ce-ți place și ce nu-i deranjează pe ceilalți! Un salut, ție...

P.S. Sper să nu te deranjeze cuvintele și expresiile în limba engleză, încerc doar să fiu in trend ☺.