Vântul ce-mi răsfoiește gândurile...

8 iunie 2016 

Ne-am trezit în zori, la ora aurorei, ador asta în zilele de vară... Uneori nici nu dorm până la 4 și ceva- 5 dimineața expres pentru a prinde acest cer roșu-portocaliu... De-abia aștept să ajungem!... Însă nu gonim pe autostradă, e timp să oprim și pentru o gustare, o cafea... Copilul doarme în spate, ca de fiecare dată când plecăm la drum prea devreme, iar noi sporovăim vrute și nevrute, mai ascultăm muzica de la radio, mai ne întrebăm oare cum va fi anul acesta la... Mamaia...

8 iunie 2016 (după-amiază)

Iată-ne ajunși în sfârșit la Marea Neagră, de care, cu toate că venim an de an, mereu ni se face dor ... 
De data asta, am găsit o ofertă bună la Hotel Aurora din Mamaia, hotelul albastru de lângă Aqua Magic... Am parcat în spate, am urcat bagajele în cameră cu un lift silențios high tech, camera 88, primitoare, culori calde, modernă, liniștită, încăpătoare, nu ne ciocnim unii de alții, cazarea la acest hotel chiar merită banii... Acum suntem pe plajă, în mare intrăm cu rândul, o dată eu cu Anita, apoi Ovi cu Anita... Concluzia? Anita stă numai în apă, minus o secundă- două când vine pe mal... ☺
Nu stăm mai mult de două ore în primele zile, de-aia am și rezervat 14 - să ne prăjim bine, să luăm tot soarele... Eu spun simplu că "mă umplu de lumină"  și privesc la marea întindere de apă care mă relaxează...
Mai stăm o jumătate de oră, gata, ajunge pentru prima zi! Gata cu lenevitul, mai lipsește să torc! Scriu mâine, mă strigă Anita să joc volei cu ea ✌ !

9 iunie 2016, camera 88, Hotel Aurora Mamaia (seara)

Am descoperit și am profitat și de  piscina hotelului,  cu bazine ultramoderne care au filtre performante ce mențin apă curată și caldă, n-am stat decât pentru cafeaua de după micul dejun (bufet suedez cu ce vrei și ce poftești, inclus în oferta hotelului!), Anita a mai tras de timp, "hai că vreau o poză!" sau "uite cum fac pluta!"... Până la urmă, am ajuns și la mare, hotărâtă să-i simt briza, să mă simt copleșită de mirosul ei inconfundabil de sare, scoici, alge, multe alge (de aceea i se spune și Marea Neagră, densitatea lor o colorează astfel)... E o mare de care mă tem oarecum fiindcă la anumite adâncimi n-a fost explorată până acum, cine știe ce secrete ascunde... (când am timp, aș vrea să recitesc cele două volume de legende despre Marea Neagră, culese de Cristian Cealera)... 
Diseară și-n fiecare seară vom cina la un bun restaurant din Mamaia, cel al hotelului unde stăm ❤, am aruncat o privire, am văzut are un aer elegant, vom cina "a la carte", cu muzică ambientală, după care vom savura ceva răcoritor pe terasă...
Uff! Iar mă strigă fata asta, vrea telefonul s-o sune pe Ali... Scriu mai târziu!

12 iunie 2016 (în cameră)

Cam multicel fără însemnări în jurnal... Dar am preferat să las un pic tehnologia (deși este wi-fi la hotel), n-am mai intrat nici pe rețelele de socializare, nici pe blog, am trăit intens și m-am delectat cu tot ce se putea pe aici... Am mers pe jos mult, pe faleză, urmând traseul magazinelor de la un capăt la altul, oprindu-mă cam des să cumpăr sau să admir câte ceva, spre disperarea alor mei, care-s pofticioși și vor și clătite, și înghețată, și prăjituri, și kurtos, și covrig cu ciocolată, și baclava, și... mai știu eu ce! ... Dacă nu propun să le iau eu șlapi, tricouri și câte cele, ei nu se agită să ceară! Scriu în altă zi, că tot vorbind despre mâncare mi s-a făcut foame... Cobor la barul piscinei să-mi iau o înghețată. Ai mei deja dorm, i-am cărat per pedes peste tot, sunt frânți!

12 iunie 2016 (jos, la bar)

Am discutat puțin cu recepționera, o tipă caldă, super-amabilă, pe care am întrebat-o unde-i locul de joacă pentru copii... De mâine, o trimit pe Anita la socializare cu pruncii de vârsta ei, am vrea câteva momente pentru noi... ❤
Am luat un pliant cu atracții turistice, am savurat o uriașă cupă de înghețată, am privit o vreme stelele, am ascultat muzică... Noapte lină!

17 iunie 2016

Ce repede zboară timpul când ești fericit! Mai avem de stat câteva zile, dar măcar am fost în câteva locuri noi pentru noi ☺, cum ar fi Acvariul de lângă Cazino unde am văzut piranha, dar și în cele de care ne era dor Aqua Magic și Luna Park... Am făcut rond și prin Constanța, la muzee... Sau la "Casa cu lei", cea cu povești de dragoste clandestine, care?, ale cui?... ( să caut acasă ceva despre asta!). Voiam și pe insulă, dar se defectase vaporașul, iar în barcă (minibarjă) nu mă urc! Poate sejurul următor, vreau aperitiv cu icre de diverse sortimente, borș de pește, saramură de pește și pateuri tătărești cu pește. Dar mai e până plecăm, cine știe, se repară vaporașul... 
Gata și plaja azi, suntem ciocolatii, mergem la hotel, un duș, masă și mai vedem... îmi plac surprizele! ❤

22 iunie 2016, către Târgoviște

Ne-am luat la revedere de la mare, de la plajă, de la noii prieteni... Poate ne reîntoarcem și în septembrie, ce plăcut ar fi! Până atunci, rămân amintiri frumoase, doruri tăcute pe care le îmbracă  Anita în întrebări: "Mama, mai știi când..?", "Îți mai aduci aminte, mama...?". Sunt zile când zbuciumul interior te lasă fără apărare în fața tuturor și vântul bate tare, răscolindu-ți gândurile... Dar, atunci când lumea îți pare prea mare pentru a o străbate, să ai întotdeauna în minte propriul tău drum pe care cândva ai mers cu plăcere... Și vei zâmbi!



Am scris acest articol pentru Spring SuperBlog 2017.
Surse foto: www.hotelaurora.ro