sâmbătă, 18 februarie 2017

Persistă în dorință!


Am reținut o afirmație care deschidea o glumă la "IUmor" - "Eu mă uit mult la televizor pentru că nu am viață..." - și am încercat să fac exact contrariul, adică să mă implic mai mult în propria mea viață și să las glamour-ul unde-i este locul, adică departe. Pentru mine e mai sănătoasă o atmosferă caldă și complice în familie decât orice strălucire prețioasă a unor pantofi extrem de costisitori. Dacă-s de bun gust îi admir și atât, fără să-mi spun că i-aș vrea neapărat. Mai știi filmul Arizona Dream? Acolo, cuvintele unei melodii spuneau - "Tv screen makes you feel small. No life at all." Adică, contrar primei afirmații, ce vezi dincolo de ecran nu-i viață de cele mai multe ori, plus că îți creează un complex de inferioritate și o dorință de competiție ușor haotică (contra cui?, cum?, de ce?, până când?, merită? etc.)
Și... nici carte nu mai vreau să scriu poate tocmai din cauza acestei micimi pe care o simt comparativ cu toți formatorii de opinie celebri care scriu cărți pe bandă sau poate dintr-un spirit de frondă, o rebeliune ale cărei rațiuni îi știu tainele doar eu. Mă gândesc eu aiurea sau în curând vom avea mai mulți scriitori de romane autobiografice decât cititori ale lor? 
Și nu din lipsă de interes, ci din lipsă de timp (iar și iar refuz să fiu malițioasă, oare cui îi servește excesul ăsta de bun simț?).
Așa că, pun-te pe trăit, o dată pe săptămână la film, cel puțin de două ori pe lună la teatru, vine primăvara - suflu nou, aer cald și verde, adolescenți cu râsete zgomotoase, se anunță și concursuri... Care-i scopul primăverii? Du-te să vezi filmul "A Dog' s Purpose"... Te va surprinde plăcut! Asta-i primăvara pentru om - renaștere, prietenie, voioșia gândurilor tale, momentul perfect, începutul unui drum... 
Ca o paranteză, eu vânez sloganuri publicitare deosebite, de impact și de bun gust. Unul mi-a atras recent atenția, cel de la Pepsi - "Drumul tău e un moment. Găsește-l!" Mai simplu nu se poate, mai firesc sau mai lesne n-ai cum să spui, prinde-ți secunda ce-ți va da startul, nu mai rămâne strâns în tipare rigide, ai curajul de a evolua, puterea de a persista în dorință și dorința de a ajunge acolo unde vrei! "Just what you want to be, you will be, in the end." 
În adolescența mea, fiind un gen de "poker face", rar lăsam să se vadă ce gândeam cu adevărat, ce simțeam pentru celălalt, dacă apreciam sau nu o vorbă, o ținută sau mai știu eu ce. Dar făcând această confesiune, alături de cuvintele "mi-e dor", cred că nu mai trebuie să cer un salt în timp pentru a-i face să înțeleagă pe cei ce mi-au fost alături cât de mult i-am prețuit și încă îi mai... Și să nu-mi spui că și ăsta-i egoism, să mă simt eu bine, nu, pur și simplu, omul mai simte nevoia să fie sincer până la confesiune, să-și dea masca jos, mă-nțelegi tu...
P.S. Și sfatul practic cules pentru tine după o răsfoire intensă a www-ului :) : dacă ai scăpat prea mult ulei în supă, drege eroarea cu câteva cuburi de gheață, uleiul se va strânge în jurul acestora, le scoți, reîncălzești supa și... poftă bună!

Surse foto: www